Ţi-a fost dat ...

 Și ne-a fost dat regretul că unică formă de suspin , calculând distanța tristestii ce pătrunde în inimă prin amintiri , făcându-și o arie sarcastică și putredă .
    Și ne-a fost dat plânsul ca mod de eliberare .
    Și ne-a fost dat omul ca timp de cugetare .
   Și de aici , ne-am ales cu noi , tu cu tine , eu cu mine , noi cu noi și voi tot cu noi . Ne-am trezit aici afișați în lume prin goliciunea minții ce răsună când bate vântul ...simțind cum frunza firavă smotoceste unica parte funcționabilă ce sincer , îți obosește mai repede decât tonul de apel .
    Atât de sec , de infam , de inutil  te-ai așezat aici cunoascand nimic bun și nimic rău , te-ai ales cu mii de sentimente ce îți complică existența mai rău decât pantofii din sezonul trecut .
    Și ți-au fost date sentimentele că să trăiești, că să zâmbești , să plângi , să suferi , să ierți...să fii .