Nebunie întîrziată

            Într-o lume nebună,într-un spaţiu ciudat..aici mă găsiţi!E o lume nebună intr-o minte sacră...e o minte sacră într-un trup ostenit..totul e în mine. În aşa zisul om plitisit..
  Mă pierd şi mă găsesc tot aici..în camera prafuită sau pe bulevardul întarziat.Nu te ţin de mînă ci..în braţe..nu pe tine ci pe ea..pe viaţa din inima mea.E sunetul perfect..e pasul dement..e omul înebunit de voi şi de el.

  Azi am constatat din nou că am tot şi nimic cînd ţi-am auzit glasul din telefon însa am mai văzut ceva..m-am văzut pe mine aşa cum eram în anii pierduţi în surdină..Soarele te-a adus în anotimpul nostru însă eu te-am alungat..
   E banal de perfect azi!