miercuri, 9 ianuarie 2013

În singurătate


  Mi-ai spus să te caut când rămâi singur , mi-ai spus că o să mă cauți când rămân singură .Ți-am spus să nu mă cauți când rămâi singur , ți-am spus să nu mă cauți când rămân singură  , ți-am mai spus să nu mă cauți decât când simți cu adevărat nevoia ,dar nu-i vina mea că poate o să ajung mai singură și mai plină de un alt EL încât mă voi simți obligată să te alung , să te las să nu-mi ajungi la locul lui .
    Singurătatea e singura formă și singurul motiv care-l face pe om să se gândească la ce a avut , la oamenii din trecut sau chiar cei din prezent , uneori la persoane străine prinse în ochiul înșelăciunii .
    Singurătate nu-l face nobil , îl face doar sluga unor tentații de substituit.
   Așa se întâmplă și cu tine , când ești singur dai de ea , dai de mine , dar atunci noi nu mai dăm de tine , prea târziu deși...târziu nu mai e niciodată , târziu e doar când sună ceasul și-l izbești de pernă precum ai vrea să faci cu sentimentele ce-ți vin în cale agale. Târziu...nu-i niciodată când vine vorba de luciditate , asta inseamana să știi exact că vei obține pe vecie ce-ți dorești ,nu doar servirea singurătății .
    Explicații la momentul de singurătate nu avem , nu știm ,doar presupunem că e singurul moment ce-ți aduce agonie și extaz , plăcere și scârbă , detest...și poate în cele din urmă iubire .
    Dar..dacă ai rămâne singur și sigur de momentul de glorie al vieții , de triumful împlinirii la cine te-ai întoarce pentru a îi face loc în viața și in inima ta ?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu