Adevar

  Cum sa fi trist cînd vezi un zambet?Si nu e orice zambet e..zambetul de copil,zambetul ce nu are limite si nici dorinţe..poate doar una!Sa fie iubit..si asta facem!Iubim tot,nu lăsăm nimic retras căci azi e mai important decît mîine,azi ea creşte azi îţi zambeste iar mîine îţi va spune:"-Te iubesc!"

  O vad cum creşte,si sincer cresc si eu..lumea e nouă odată cu ea..si nu doar eu,ii vad pe ei cum radiază cum zambesc si plutesc,căci ea..EA e raza de soare,e steaua ce răsare prima,e fulgul ce-ti gîdila palma..e tot!Tot ce aveam si vom avea!E Universul nostru!Si cum sa nu o iubeşti?Cînd în ochii ei rade mare,sunt mai albaştri decît tot albastru ce-l cunoşti,si sunt mai frumoşi decît noi toţi si mai calzi decît soarele..sunt mai patrunzatori decît toţi ceilalţi ochii obscuri,sunt ai ei..ai fetiţei cu mîinile de porţelan!