Trecerea zilelor e marcată de momentele cu
adevărată relevanță în devenirea umană; astfel că sunt momente pe care le poți numi revelatorii, pentru că
te marchează pe veci, dar sunt și momente nesemnificative, pe care le înăbuși
în barca dezinteresului. Îmi cunosc toate clipele de glorie, la fel cum îmi
cunosc toate momentele ce m-au marcat și a căror amprentă zace pavată pe chipul
meu, asemeni oricarei alte ființe am un
moment aparte, un moment de la care totul s-a schimbata; în fond e acel moment unic ce face timpul să se oprească, iar
momentul meu a atras ca un magnet alte sute.
Obișnuiam să
scriu într-o manieră clasică condusă de rațiune, fără muză proprie, ci
inspirată de exterior și regăsită în oricare ea sau el, dar azi inima îmi spune pentru cine să scriu, azi totul s-a schimbat am muza
mea cu ochii verzi și privire dubioasă în momentele de liniște pentru
lume, azi motivul meu ești tu. Fiecare om își vede povestea altfel și specială,
defapt o vede unică și superioară celorlalte, așa că nu mă abat de la turmă și
am să spun că eu și tu suntem cei din linia întâi, am să scriu despre noi
asemeni unor nori ce veghează și domină.
Te așezi comod în
brațele mele și te dezbraci de tot răul de peste zi, nu vorbești, doar zâmbești
și-ți tremuri pleoapele, mă lași să-ți șoptesc ușor speriată „ce ai?” ca să te poți apropia de ureche mea pentru răspuns „ te am pe tine și e tot ce vreau”…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu