● Ce te lasă fără puteri?
Asteptarea…mereu aștept câte ceva, fie că e vorba de mine,
fie că e vorba de altceva sau altcineva, ea, are același efect. Îți testează
întreaga ființă, îți încruntă privirea și te obliga să porți masti.
Cate
măști nu am purtat provocată de ea, le am pe toate în cufărul de șervețele
mototolite. Nu m-am ferit să aștept, chiar mi-a plăcut, e una din pasiunile
melea¦in timpul de așteptare pot să fac orice, dar
asta nu înseamnă că e bine. Așteptarea doare, e că o secetă în plină vară
pentru recoltă.
Dacă l-aș vedea pe Shakespeare
i-aș spune că a greșit, mereu aștepți ceva. Poate nu aștepți din depărtare, dar
vei aștepta de aproape. Gândește-te….Aștepți
să sune telefonul și să zâmbești, aștepți să crești și să te implinesti…astepti
noaptea să vezi stelele, aștepți dimineața să saluți Soarele…astepti să-ți cânte inima. Să ne oprim la cea din
urmă așteptare, dragostea pare ca e singurul adevăr tentat să îți dezvăluie
măștile.
Ce aștepți când iubești? Aștepți să primești
ce oferi; și abia acum vine partea în care așteptarea își cunoaște sufletul
pereche: imaginația. Cât rău sau cât bine își poate face omul cu cele două.
Aștept să apari, dar taci și te
ascunzi, ce-mi rămâne de făcut e să îmi
imaginez. Îți aud pașii cum zdrobesc pietricelele alergând spre
mine, te dezbraci de plictisul de peste zi și zâmbești haotic, ochii se joacă
cu cortina ce ascunde emoția iar inima alimeteaza înflorirea bujorilor. Închid
ochii să pară mai real, poate așa așteptarea va lua sfârșit iar imaginația își
va găsi finalul în realitate, dar nu se aude nimic.
Nu renunța, nu te întrista și nu te plânge. E
jocul tău, tu faci regulile..e doar o chestiune de timp până când dragostea se
va îndrăgosti de așteptare, să te ferești de clipă aceea căci imaginația își va
șterge lacrimile și deși trădată se va razbuna, iar
tu vei aștepta că liniștea să ducă cufărul la gunoi.
Așteaptă,
dar nu uita sacrificiul și cere-ți dreptul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu